Pages

lundi 8 août 2011

Timpul trece...

Timpul trece...astea sunt primele cuvinte care-mi vin in cap : pentru ca nu am mai avut timp sa scriu aici nimic, pentru ca ma invinovatesc ca nu am petrecut destul timp cu Rayane, pentru ca in fiecare zi am impresia ca raman 1000 de chestii care nu le-am facut, pentru ca fiecare zi mi se pare o cursa contra-cronometru in care incerc sa-mi impart gandurile in 10 parti...si lista poate continua.
Suntem aproape la jumatatea lui august, vara aproape a trecut si aici e vremea urata...zici ca e deja toamna. In ultimul timp am mai facut cateva plimbari/iesiri prin imprejurimi. Am profitat de faptul ca mama si verisoara mea sunt la noi...asa ca ne-am mai plimbat putin.
Rayane e foarte incantat de faptul ca e multa lume in jurul lui, e centrul atentiei si asta ii place la nebunie. Peste o saptamana o sa ramanem din nou singurei...dar ne obisnuim noi. Mai greu o sa fie cu trezitul de dimineata, ca s-a cam obisnuit sa se trezeasca mai tarziu...va tb sa trecem iar la programul dinainte (culcat seara la 8.30 max 9 si trezit pe la 7.30 max). 
Ce mai face el nou? Multe, pe zi ce trece mi se pare ca face chestii noi....
- merge f bine tinut de manute, chiar si de o singura mana...asta e cu dus si intors, pentru ca au inceput sa apara si primele cazaturi....Nici nu stiu ce as putea face sa le evit...
- jocul lego : ii place la nebunie sa strice turnuletele, sa scoata piesele. Incearca si el sa puna una peste alta, dar cum nu-i iese, se rezuma doar la stricat :))...
- gargarita lui peferata , ii place sa o scoata la plimbare pe hol. o impinge cu manuta si merge tacticos in 4 labe in spatele ei. E foarte incantat de zgomotul scos atunci cand o tranteste, mai ales cand sar formele din ea.
- ii place iarba si sa mearga prin iarba. Daca ne plimbam pe afara, trage numai acolo unde vede un colt verde. Din punctul asta de vedere e ok, ca avem verdeata pe aproape... 
- a descoperit o noua pasiune : apa. Inainte sa il bagam in piscina la mare, parca nu era asa "addicted", adica ii placea la baita si atat. Acum, acolo unde vede apa, acolo vrea sa se bage (fie ca e lac, fie ca e acvariu, fie ca e o balta pe strada, oriunde....)
- au aparut si primele mini-crize de nervi, de suparare : atunci cand il iau de unde vrea el sa se duca, sau cand nu ii dau ce vrea, incepe sa tipe si sa dea din picioare in toate directiile... 
- e un scumpic cand ma ia in brate si ma strange tare, tare, tare... ADOR !!!
- vorbeste de zor pe limba lui. Mai rastit, mai incet, depinde de stare...ii place sa vorbeasca cu el in oglinda :) si ii mai place sa vorbeasca cu tataitza (tata) pe Skype. Nu stiu daca e intentionat, dar cred ca da, atunci cand il vede incepe sa zica de toate, pacat ca nu inteleg mare lucru. Cel mai dulce e cand se duce langa calculator, se ridica in picioare si incepe sa explice el, uitandu-se la imaginea de pe Skype :). A reusit si sa-l faca pe tataiza sa planga de dorul lui :(
- parul i-a crescut si e ondulat, ondulat, numai buclisoare. Asa ca nu m-am indurat inca sa-l tund...Sper sa-i ramana asa, ca si eu cand eram mica aveam buclisoare si acum nu a mai ramas nimic din ele :))
- au aparut si primele cazaturi...cum el e f activ, se baga peste tot, vrea sa mearga singur etc....se mai si dezechilibreaza....asa ca mai cade din cand in cand...pana acum nu a fost nimic grav, dar eu tot stresata , mi-e sa nu se loveasca  la cap, la gurita etc...
- e un zambaret, o prietena buna ii spune "surazatorul".....e f interesat de tot ce misca, ii place sa studieze oamenii, le cauta privirea si zambeste la aproape toata lumea fara nici o ezitare....

cam atat pentru moment, o sa revin in curand cu poze din ultimele plimbari... 
 


3 commentaires:

  1. :) creste puiul mic! Sa creasca mare si sanatos!

    RépondreSupprimer
  2. Multumim mult de tot, ce-i drept, timpul trece repede si el creste la fel de repede...
    Voi ce mai faceti?

    RépondreSupprimer
  3. piticul creste. am inceput sa il plimbm pe la doctori ca a plecat cu o amintire din maternitate - stafilococ auriu :( iar eu ma lupta cu plagile mele incapatanate. Important e ca suntem acasa si de aici le rezolvam pe toate mult mai repede

    RépondreSupprimer